Atelierul de ascutitorie #2

Daca in episodul anterior am vorbit putin despre ascutirea rindelelor si nu ati putut decat sa constatati imensa mea ignoranta vis a vis de acest domeniu, astazi am sa vorbesc putin despre ascutirea fierastraelor si sper sa plecati cu ceva mai mult.
Este extrem de frustrant sa folosesti un fierastrau neascutit si cu dintii reglati dupa ureche. Indiferent cat de buna este tehnica ta de taiere, ai sa constati ca fierastraul nici cum nu vrea sa urmareasca linia trasata iar tu esti obosit si transpirat de parca ai tras la jug, nu ai retezat o amarata de scandura. In realitate aceasta operatie trebuie sa fie mult mai usoara; daca fierastraul este bine pus la punct el trebuie sa taie fara prea mare presiune exercitata asupra lui iar urmarirea liniei nu ar trebui sa fie o problema. (aici conteaza putin si tehnica).
Un lucru e sigur: indiferent cat de bun este fierastraul tau la un moment dat va trebui reascutit, fie ca aceasta operatie trebuie facuta la un an, la doi sau chiar la trei tot va trebui facuta. Am constatat in timp ca sunt o gramada de mesteri tamplari ce nu stapanesc aceasta tehnica de ascutire si in consecinta fierastraele din atelierele lor sunt intr-o stare deplorabila. (pacat)
Pentru a putea ascutii bine un fierastrau, trebuie sa intelegi cum functioneaza acesta:
in primul rand trebuie stiut ca fierastraele se pot ascuti pentru taieri in lungul fibrei sau pentru taieri in contra fibrei si nu exista unul universal, lucrurile care sunt si, si sunt defapt nici, nici.
Unul dintre primele fierastrae achizitionate de mine a fost un fierastrau cu rama pentru taieri in contra fibrei; bun fierastrau dar dupa un timp am constatat ca nu prea mai inainta in lemn asa cum as fi dorit eu si astfel m-am apucat sa ii refac dantura :) E bine sa nu lasi un fierastrau sa se deterioreze prea tare va fi mult mai mult de munca dupa aia.



Pentru reabilitarea acestui fierastrau am folosit un cleste de ceapraz o pila triunghiulara 7" double extra slim si evident o menghina pentru securizarea lamei, aceasta din urma se poate improviza cu foarte mult succes din lemn sau se poate folosi o menghina obisnuita metalica.
Ceaprazul nu trebuie refacut la fiecare ascutire eu l-am facut aici deoarece fierastraul meu incepea sa stranga, si asta ma deranja.



Dupa ce am refacut ceaprazul am colorat dinti fierastraului cu un marker ca sa vad exact pe unde si cat am sa pilesc. Aceasta este o metoda relativ noua, in trecut se folosea funingine pentru acest lucru. Altii nu coloreaza dintii deloc. Un dinte neascutit luceste in lumina iar unul ascutit nu. Dar ca sa folosesti aceasta ultima metoda trebuie ceva experienta si multa lumina naturala.



Unghiul la carea am ascutit fierastraul a fost de 20 de grade. Acest unghi poate varia intre 15 si dupa unii chiar 45 de grade dar pentru scopuri generale unghiul de 20 de grade este cel mai indicat. Daca vreti un fierastrau mai fin cu care sa se lucreze mai mult in lemn moale puteti sa il ascutiti la 25 de grade; dupa parerea mea 45 de grade este un unghi aberant si nu il recomand nimanui, cu cat unghiul este mai mare cu atat fierastraul se va toci mai repede.
Deoarece fierastraul meu nu era extrem de tocit nu a trebuit sa insist prea mult cu pila pentru ai reda ascutisul initial.



De fiecare data dupa ce ascut un fierastrau sunt nerabdator sa il incerc, asa am fost si acum si sunt bucuros ca rezultatul este cel asteptat. Fierastraul taie repede fara sa fie necesara presiune asupra lui iar urmaritul liniei nu impune nici o problema neavand tendinta de a o lua intr-o parte sau in alta ba chiar mai mult, am rezolvat si problema cu stransul lamei.

Sa auzim de bine!