Rindeaua gura de broasca

Va mai reamintiti bancul cu broscuta mica si cu gura mare? Ei bine daca nu, am sa vi-l spun eu dar cu alte personaje: a fost o data o rindea gura de broasca cu gura maare maare care nu vroia deloc sa se supuna necesitatilor lucrului, intodeauna musca mai mult decat era nevoie iar cand era o chestiune de finete nici nu putea fi vorba sa o folosesti. Astfel tamplarul cel rau a supus rindeaua unei operatii estetice de micsorare a gurii.
In loc de bisturiu am folosit un fierastrau iar in loc de ac si ata am folosit clei.





Se vede in imagine gura exagerat de deschisa a acestei rindele. Cred ca cei care au facut-o nu au folosit in viata lor o rindea.






Am inceput asa zisa operatie estetica trasand cu un marcator reglabil o linie pe unde venea decupata rindeau.









Am taiat pe langa linia trasata mai devreme folosind un fierastrau de tipul "tennon saw" incercand sa fiu cat mai precis. Daca taietura nu era exacta munca mea se complica mult mai mult in pasii urmatori.














In imensul spatiu ramas in urma taierii am incleiat o noua bucata de lemn de fag din care voi reconstruii gura rindelei. De asta data la niste dimensiuni mai umane



Odata cleiul intarit am slefuit talpa rindelei pe o suprafata plana si am deschis gura acesteia folosind o dalta bine ascutita.
Operatia a fost un succes! Ditr-o rindea cu gura larga, mereu revoltata am transformat-o intr-o rindea care tace si face:)



Aceasta rindea a fost cumparata ditr-un magazin de bricolaj cand nu stiam prea multe despre rindele. Gasesc revoltator faptul ca marea majoritatea uneltelor ce se gasesc in aceste magazine sunt aproape de neutilizat.
Dar sa incheiem totusi intr-o nota vesela, aducandu-ne amite ca gura broastei este acum mult mai mica :)
Pana data viitoare...Succese!

Lada de scule

Fiecare proiect realizat cu mainile tale in atelier este cu totul aparte. Fiecare piesa de mobilier are particularitatile ei, lemne de esente diferite, noi idei de usi sau muluiri pe care nu le-ai mai realizat pana acum, fac ca munca sa fie o adevarata placere.
Cand lucrezi la un proiect pentru atelierul tau, lucrurile au alt parfum: e ca si cum ai construi o noua unealta, o noua jucarie pentru terenul tau de joaca, etuziasmul este chiar mai mai mare.
Stapanit de acest entuziasm am construit in ultimele zile o lada de scule. Ideea de lada de scule nu mi-a suras de la inceput, eram aproape ferm convins ca este o adevarata prostie sa iti amesteci unelte intr-o lada, si sa te si apleci incontinu dupa ele. O parte din aceasta teorie a mea sta inca in picioare. Consider ca cele mai utilizate unelte cum ar fi rindelele de banc, daltile sau instrumentele de masura ar trebui sa stea aproape de bancul de lucru intr-un dulapior sau pe niste polite in functie de preferinte si de posibilitatile fiecaruia. Cum dulapul din apropierea bancului nu poate sa contina toate uneltele de care are nevoie un mester tamplar lada de scule este totusi un instrument de mare trebuinta.
Odata constrita, lada si-a dovedit si mai mult calitatile ei, pe cere eu le priveam cu atata scepticism. Este foare bine sa o inzestrzi cu roti, te ajuta sa o duci la locul faptei si astfel uneltele sunt mult mai aproape de tine iar daca o organizezi bine in interior, spatiul ei poate fi folosit la maxim fara ca uneltele sa se loveasca unele de altele.



Noua mea jucarie are dimensiuni relativ reduse fiind doar de 60/40 dar este suficiet de mare sa inghita in burta ei cateva rindele pentru muluri, rindele de nut, de tablii si coarba, alaturi de o sumedenie de burghie si alte unelte ce stateau aruncate prin te miri ce colturi.



In ciuda gandurilor mele mai putin pozitive la adresa lazilor de scule acestea se dovedesc clar a fi una dintre cele mai bune variante de depozitarea uneltelor, aici fiind bine organizate si ferite de praf, umiditate si alti factori ce le pot deteriora.
Cu speranta ca acest mic proiect va starnit dorinta de a intra in atelier va urez succese!